In cateva saptamani se va mai incheia o etapa din viata noastra. Am mai urcat o treapta,  spre un viitor la care  visam.

S-au scurs 3 ani, dar nu au trecut in zadar. Am cunoscut tineri ca noi, cu aspiratii si dorinte pentru care au muncit spre a fi realizate. Sunt momente traite de noi toti impreuna. Am impartit stresul dinaintea examenlor cand circulau  cu o viteza ametitoare cursurile intre noi, si cand fiecare noutate aparea instant pe messenger. Am plecat de la cursuri  la un suc impreuna, si am lucrat cu spor sau nu la prezentari.

Este amuzant cand te gandesti cum in noaptea dinaintea predarii unor lucrari, aproape toata lumea era online pe messenger si lucra. Statusurile lor te faceau sa intelegi ca erau “colegi de suferinta” si parca iti dadeau spor sa creasca numarul de pagini scrise. Desi erau anuntate cu macar o saptamana inainte parca tot ultima noapte era cea plina de inspiratie.

Poate ca nu am fost tocmai foarte organizati pe ansamblu, insa in momentele importante am stiu sa ne ajutam unii pe ceilalti.

Cu momentele bune, cu cele mai putin reusite, cu iesirile organizate la care tot mai putini ne reuneam, cu intalnirile la seminarii, pentru ca la cursuri nu prea se ajungea, cu aceste amintiri ramanem dar si cu cativa foarte buni prieteni dobanditi prin intermediul acestei facultati.

William Henry Gates al III-lea (n. 28 octombrie 1955), cunoscut mai ales ca Bill Gates, este co-fondator (împreuna cu Paul Allen) al Microsoft Corporation. A fost pâna în 2007 omul cel mai bogat din lume (detronat de mexicanul Carlos Slim). William Henry Gates III incepe studiile la Lakeside School, una dintre cele mai cunoscute şcoli din Seatle în anul 1967. Din anul 1973 urmează cursurile universitare la Harvard, dar în anul III renunţa la cursuri şi împreună cu Paul Allen, prietenul său din copilarie, înfiinţează compania Microsoft în anul 1977. În anul 1980, Bill Gates realizează prima afacere importantă cu IMB pentru 56.000 dolari. Sistemul de operare MS-DOS este disponibil pe PC-urile produse de IBM. În anul 1985 lansează prima versiune a sistemului de operare Windows. În 1989, lansează Microsoft Office, cea mai populară suită de aplicaţii de birou. Din 1986, Microsoft devine companie publică, fiind cotată la bursă. În anul 2000, împreună cu soţia sa, înfiinţează fundaţia de caritate “Bill and Melinda Gates“. În anul 2005, regina Marii Britanii îi acordă titlul de “Cavaler al Imperiului Britanic“. La 15 iunie 2006, Bill Gates îşi anunţă retragerea din Microsoft, începând cu iulie 2008.

În prezent peste 60 de milioane de oameni utilizează produsele firmei Microsoft pe calulatoarele lor. Având produse de mare succes în fiecare categorie de soft, începând cu sisteme de operare şi până la programe de calcul tabelar şi programe de text, asta fără să menţionam renumitul mediu grafic Windows care a doborât toate recordurile la vânzări, deciziile asfel luate la Microsoft influenţează direct întreagă industrie soft şi, asfel, opţiunile tuturor celor care utilizează calculatoare.

Microsoft a devenit una dintre cele mai mari firme ale căror cotaţii la bursă sunt intens urmărite pe Wall Street iar milioane de investitori îi urmăresc cu rigurozitate activitatea zilnică.

O istorie a firmei Microsoft dezvăluie istoria mai puţin cunoscută a uneia dintre companiile americane cu cel mai spectaculos succes în era revoluţiei informatice.

Microsoft Corp. (NASDAQ: MSFT) este o companie americană, cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajaţi în mai multe ţări. Deseori numele firmei se prescurtează “MS”. Are sediul în Redmond, Washington, SUA.

Până în momentul de faţă a livrat, şi continuă să livreze, cel mai mare număr de sisteme de operare pentru calculatoare personale, anume sistemul MS Windows, în numeroasele sale variante.

Oamenii nu-l luau în serios ca om de afaceri pe Bill deoarece arata ca un copil, dar IBM avea să descopere curând că Gates nu era un amator. I-a convins rapid că Microsoft putea să le livreze noul software. Mai întâi, a cumpărat un sistem de operare existent, pe care apoi l-au adoptat pentru computerele personale IBM, denumindu-l MS-DOS. Bill Gates a ştiut de unde să găsească un sistem de operare, a ieşit în stardă şi l-a cumpărat cu 50.000 de dolari. Dar partea spectaculoasă a fost că atunci când a dezvoltat sistemul de operare pentru IBM, IBM a vrut să cumpere codul sursă, care le-ar fi oferit control asupra discului sistemului de operare, cunoscut sub numele de DOS. Fiindcă nu deţinea drepturile asupra sistemului de operare, IBM era obligat să plătească o taxă de licenţă către Microsoft pentru fiecare exemplar DOS instalat pentru un computer IBM. IBM era pe punctul să piardă marele avans în vânzarea de computere. În timp ce alte companii începuseră să lanseze computere personale mai ieftine decât modelele IBM, Microsoft le putea vinde tuturor acelaşi sistem de operare. Înte 1978 şi 1981, Microsoft a cunoscut o creştere uluitoare. Personalul a crescut de la 13 angajaţi la 128, iar veniturile au crescut de la 4 la 16 milioane de dolari. n 1983, 30% din computerele personale din lume funcţionau cu software Microsoft.

Începutul anilor ’80, era o perioadă interesantă pentru industria condusă aproape exclusiv de oameni sub 30 de ani. Microsoft a început să creeze software pentru companii inovatoare precum Apple şi gurul său, Steve Jobs. Computerul lor Macintosh şi software-ul său erau considerate de mulţi ca fiind cele mai ingenioase din industrie, fiind calea viitorului. „Pentru a crea un nou standard, e nevoie de ceva cu adevărat novator, care să stimuleze imaginaţia oamenilor. Computerul Macintosh, dintre toate maşinăriile pe care le-am văzut, e singurul care se ridică la acest standard“, declara Bill Gates publicităţii. Dar curând Microsoft şi Apple aveau să intre într-o luptă acerbă pe drepturile asupra viitoarei generaţii de software, iar Bill Gates avea să primească veşti ce vor zgudui Microsoft din temelii.

]În 1983, viitorul era cât se poate de promiţător pentru Bill Gates, de 28 de ani, şi Microsoft. Industria computerelor personale înflorea, iar cererea de software era tot mai mare.

Paul Allen, prietenul şi partenerul lui Bill încă din liceu, a fost diagnosticat cu boala Hodgkin, o formă de cancer. Biografii au mărturisit, în acest sens, că lui Bill i s-a oferit o perspectivă nouă. Întotdeauna muncise foarte mult şi aşteptase foarte mult din partea celorlalţi. Acest lucru l-a ajutat să înţeleagă mai bine suferinţele altora. Un an mai târziu, boala lui Allen s-a retras, dar el nu s-a mai implicat niciodată pe deplin în afacerile Microsoft.

În 1984, Bill Gates a rămas singur în spatele Microsoft, în luna aprilie revista „Time“ îl numea reprezentantul noii specii de oameni de afaceri care se pricepea şi la partea tehnică şi la strategia corporatistă.

În 1985, Microsoft a avut vânzări de peste 140 miloane de dolari. În 1986, Gates a introdus programul Microsoft Windows. Avea să devină programul simbol al companiei. Criticii au observat imediat că modul de folosire a mouse-ului şi iconiţelor seamănă foarte mult cu sistemul de operare Apple Macintosh, considerat cel mai prietenos pentru utilizator. Apple îi acordase lui Gates acces deplin la tehnologia sa, pe când lucra la un nou software pentru computerul Macintosh. Gates i-a sfătuit pe cei de la Apple să-şi înregistreze software-ul, dar sugestia i-a fost ignorată. Din nou, Gates a profitat din plin de şansa ce i-a fost oferită. „În această industrie, suntem în acelaşi timp concurenţi şi colaboratori“, îi plăcea lui Gates să spună. Totuşi, Apple nu voia să-l lase pe Gates să pună mâna pe o parte din afacerea lor şi a hotărât să-l dea în judecată pentru Windows. Gates, la rândul său, controla software-ul Microsoft pe care Apple avea nevoie disperată pentru computerele sale. Până la urmă, Microsoft a învins Apple, în tribunal. Microsoft a câştigat, dovedind că, deşi existau asemănări în modul de operare al celor două computere, fiecare funcţie individuală a Windows era diferită de fiecare funcţie individuală a Macintosh. Deşi prima versiune Windows era departe de a fi perfectă, a oferit Microsoft o nouă bază financiară şi creativă. În 1986, Bill Gates şi-a cotat compania la bursă. Controla 45% din acţiuni, devenind miliardar la 31 de ani. Însă, el nu s-a simţit niciodată sigur pe statutul companiei. Nu voia să dea greş. Când exista o astfel de temere, că cineva ar putea distruge cândva Microsoft, pur şi simplu îl consuma.

Computerele personale progresau, iar IBM încerca să îşi creeze propriul sistem de operare, să înlocuiască DOS, care avea licenţă Microsoft. Programul a fost numit OS2. Era astfel o îngrijorare dacă se putea ţine piept unei furtuni IBM, o companie foarte puternică, mulţi softişti, mulţi bani, multă hotărâre de a scoate Microsoft de pe piaţa sistemelor de operare. În mod ironic, Microsoft a fost implicat în dezvoltarea programului OS2, dar Bill Gates nu se gândea să îşi abandoneze propriul software. A hotărât să arunce în joc viitorul companiei şi propria reputaţie, pentru programul Windows, pe care echipa sa continua să îl actualizeze. Chiar dacă însemna pierderea IBM, cel mai mare client al său. La 22 mai 1990, Microsoft lansa Windows 3.0. Această versiune nouă şi îmbunătăţită a devenit un „best-seller“. Programul OS2 a eşuat pe piaţă, Microsoft deţinând monopol pe piaţa sistemelor de operare pentru PC-uri. Comisia Federală a Comerţului a început anchetarea unor acuzaţi, cum că Gates se folosea de această dominare pe piaţa sistemelor de operare pentru a îndepărta concurenţa, micşorând preţurile produselor Microsoft. Preşedintele moderat al Microsoft îşi crease o imagine de distrugător. Bill Gates nu e un tip brutal. Dorinţa sa este doar de a câştiga, într-un mod graţios sau nu, victoria fiind victorie, după cum au declarat analiştii media din preajma sa. Politica de dumping al preţurilor nu era singura acuzaţie împotriva Microsoft. În 1993, Ministerul Justiţiei iniţia o nouă anchetă. Gates avea să îşi înfrunte un adversar de mare teamă, guvernul S.U.A. Erau anchetate plângeri cum că Microsoft solicita producătorilor de computere o taxă de licenţă în funcţie de numărul de computere vândute, inclusiv cele care nu utilizau software Microsoft. Aceasta ducea la împiedicarea concurenţilor să intre pe piaţă. În iulie 1994, Microsoft a acceptat să oprească perceperea acelor taxe, iar Ministerul de Justiţie a închis cazul. Gates nu a recunoscut niciodată că Microsoft ar fi deţinut monopolul, susţinând că doar oferea programe mai bune, la preţuri mai mici. „Nu sunt asemenea unui aligator, nu devorăm pe nimeni. Noi scoatem pe piaţă aceste mini-cutii, aceste frumoase pachete de programe pe care le instalaţi în computer şi fie vă distraţi folosindu-le şi vă ajută să vă rezolvaţi problemele, fie nu“, a menţionat Gates presei. Dar pentru investitori nu era atât de simplu. Disputele cu guvernul şi luptele cu IBM şi Apple au făcut ca valoarea acţiunilor Microsoft să scadă. Presiunea era mai mare ca oricând să lanseze noua versiune Windows. Gates a găsit soluţii inventive pentru a slăbi tensiunea: apărea în reclamele companiei sale alături de şeful de la Microsoft, Steve Ballmer. Apoi, îşi făcea intrări dramatice promovându-şi compania la convenţii pe teme de software. Odată a apărut costumat în Mr. Spock, din filmul serial Star Trek. A iniţiat, de asemenea, şi concursul „Microgames“, o competiţie între micro-softişti, foarte asemănătoare cu jocurile din copilăria sa, din Hood Canal. Pe 1 ianuarie 1994, Bill Gates se căsătoreşte, în Hawaii, cu Melinda, în care a găsit un partener ce îi oferea fericirea personală căutată, iar, lucrând în acelaşi domeniu cu Bill, înţelegea şi solicitările profesionale ale afacerii. Însă, la doar câteva luni după căsătorie, bucuria pe care Bill o împărtăşea alături de famile avea să se transforme în suferinţă. Mama sa, Mary, cel mai devotat aliat, a murit de cancer la sân pe 10 iunie 1994. În anii următori,Bill a dus mai departe acţiunile începute de mama lui. A creat o fundaţie filantropică care realiza proiecte de sănătate şi educaţie. Totuşi, toată bogăţia şi puterea nu-l puteau proteja de criza prin care el şi Microsoft urmau să treacă.

Windows NT (New Technology) a aparut pentru prima oara în 1993 şi se baza pe un cod complet nou, gata sa satisfaca cerintele de stabilitate şi performanta ale serverelor. Din start era un sistem complex, destinat administratorilor de retea, fara nici o legatura cu home-user-ul. Interfata sa, cel puţin în versiunile 3.x, era identica cu cea din versiunile standard de Windows 3.x, iar odata cu aparitia lui Windows 95, NT-ul a evoluat în mod paralel, dând nastere lui Windows NT 4.0, ce semana perfect din exterior cu Windows 95.

Anii au trecut şi puterea PC-urilor a evoluat. Trebuie spus ca toate versiunile de tip NT consumau mai multe resurse decât echivalentul 9x, mai ales în privinta memoriei RAM. Destinatia sa era clara: firmele foloseau cu succes aceasta versiune, având o garantie a stabilitatii, iar serverelor le era dedicata varianta NT Server. Pâna în anul 2000, Microsoft a facut eforturi pentru aducerea tehnologiei NT şi la nivelul home-user-ului şi impunerea unui nou SO în corporatii, îmbunatatind compatibilitatea lui NT cu jocurile şi extinzând functionalitatea multimedia. Astfel s-a nascut Windows 2000.

Noul Windows XP integreaza şi o noua protectie anti-piraterie, fiind necesara activarea programului prin Internet sau prin telefon în termen de 30 de zile de la instalare. Deoarece multe optiuni de actualizare sau de comunicare sunt activate implicit, multi utilizatori au criticat compania Microsoft, ca Windows XP trece peste vointa clientului şi poate raporta anumite date fara permisiunea sa. A doua afirmatie s-a dovedit falsa, iar dezactivarea optiunilor de auto-conectare la Internet este relativ simpla pentru orice utilizator, cu conditia ca acesta sa fie avertizat.

Interfata “prea încarcata” şi plina de efecte copilaresti a stârnit iar multe critici, dar şi aceasta se poate seta manual, dupa gustul fiecarui utilizator, putându-se reveni la vechiul stil Win9x în câteva clickuri de mouse.

În final, chiar dacă destul de criticat (ca orice nou sistem de operare Microsoft de altfel), Windows XP reprezinta clar viitorul, iar Service Pack 1 asteptat pentru luna august 2002, ne va face cu siguranta sa uitam de numeroase bug-uri ce au aruncat o lumina de amatorism asupra acestui sistem de operare denumit “revolutionar”.

BIBLIOGRAFIE:

Daniel Ichbian Susan L. Knepper - O istorie a firmei Microsoft , Editura Teora

Ziarul Financiar – www.zf.ro

Suntem romani dar nu cunoastem Romania. Alegem sa plecam in vacante pe meleaguri straine. Dar oare am vizitat tot ce era de vizitat la noi, in tarisoara noastra? Ei bine am ales sa facem parte din acel segment de persoane care prefera sa se bucure de frumusetile autohntone, si am ales Sighisoara pentru a ne petrece scurta vacanta de Paste, daca o putem numi asa.

Am constatat ca nu este chiar usor sa ajungi dincolo de Carpati, si ca din Bucuresti pana la destinatie ai nevoie de 5 ore de rabdare cu un tren rapid. Dat fiind faptul ca in Romania mereu se lucreaza la ceva, trenul a avut o intarziere. Si anume, la ora la care trenul ar fi trebuit sa ajunga la peron, el tot in camp deschis se afla si nici tipenie de picior de om nu se zarea. Dupa 45 de minute de intarziere reusim sa coboram din tren, intr-o gara mica lipsita de forfota si agitatia cu care eram obisnuiti. O gara mica dar moderna si foarte primitoare unde nimeni nu te streseaza cu « doriti un taxi ? ». Dupa primul pas facut in afara garii observi ca orasul iti vine in intampinare primitor si bucuros de oaspeti.

SIGHISOARA este mentionata documentar pentru prima data in anul 1280 sub denumirea ”CASTRUM SEX”. Localizarea acestei cetati o facem pe actualul Deal al Cetatii care are doua platouri: platoul superior spre apus,mai inalt si mai ingust iar spre rasarit platoul inferior.

Negrabim sa ne cazam pentru a a avea timp iante de a apune soarele de cateva plimbari de familiarizare.

Pentru cei care vor sa ne urmeze pasii trebuie sa stie ca pensiunile sunt foarte primitoare si accesibile ca pretz ( 70 – 150 lei/ noapte).

Si pentru a fi si mai convingatoare va invit privirea la opilmbare pentru a va bucura ochii cu ceea ce ne-a incantat pe noi.

Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9 turnuri,care au rezistat. Turnurile si portiunea de zid de la un turn la altul au fost intretinute si aparate de membrii breslelor care le-au ridicat si aparat. timpului.

TURNUL TABACARILOR – este unul dintre cele mai vechi turnuri. Acestui turn ii fusese alipit in anul 1631 noul TURN al BARBIERILOR distrus mai tarziu,ale carui urme se mai pot vedea pe tencuiala zidurilor invecinate.

TURNUL COSITORARILOR

TURNUL GIUVAERGIILOR sau AURARILOR – este primul turn mentionat documentar in anul 1511.

TURNUL FRANGHERILOR – acesta apara coltul de nord-vest al platoului de sus

TURNUL MACELARILOR

TURNUL CROITORILOR – ajungem la cea de-a doua poarta de acces a cetatii,prima ”Poarta din fata” fiind strajuita de TURNUL CU CEAS .

TURNUL CIZMARILOR

Timp de 50 de ani au fost daramate : TURNUL LACATUSILOR la 1894 si manastirea franciscanilor, in 1886 a fost demolat TURNUL DOGARILOR pe locul caruia a fost ridicat palatul administrativ. Pe locul vechiului TURN al BARBIERILOR daramat din ordinul primarului Martin Eisenburger, in anul 1631 a fost construit TURNUL FIERARILOR.

TURNUL FIERARILOR – este adosat zidului de incinta,datorita adosarii,turnul pare mult mai inalt vazut de la exteriorul cetatii,latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta.

TURNUL CU CEAS – Turnul numit ”TURNUL PORTII”, este cunoscut de la inceputul secolului al XVIII lea sub denumirea de TURNUL CU CEAS

Dar pentru ca multa plimbare consuma energie, si pentru a reface stocul va invit la masa. Restaurantul Pensiunii Casa cu Cerb, este unul din restaurantele rustice din inima Cetatii Sighisoara. Meniul este unul traditional, specializat pe platourile cu vanat. Recomandam ce am testat si noi : Vanat de caprioara cu garnitura de cartofi la cuptor si varza rosie (25,7 lei), Tocanita de miel cu mamaliguta (19,8 lei) si Pofta mare !

Sighisoara, o calatorie, 400 de poze, 2 filmulete, 3 cani si un cplopotel cu Sighisoara, 4 cani avandu-l pe Dracula ca imagine, pe care iti este prezentata reteta folosita de insusi mai sus numitul, se zice, , pentru a-si pregati un Bloody Marry, o tona de relaxare si incantare si foarte multe amintiri placute

Pana la urmatoarea plimbare…

(A) viszontlátásra (La revedere.)

Atunci nu inteleg de ce o scoti din parcare.

Nu este strada sa nu fie « impopotionata » cu gropi mai mici mai mari, mai adanci sau mai « finute ».

Te trezesti dimineata iar buna dispozitie, dureaza pana in momentul in care , fiind prost inspirat alegi masina personala{cu cea de servici nu-i bai} ca mijloc de transport, si o pornesti si iesi din parcare. Dupa care strangi din dinti ca incepe « distractia ».

Gropi care descresc, care in fiecare zi parca se inmultesc, si de parka nu ar fi suficientele vezi muncitori care fac, gropi. E un cosmar in care te trezesti doar in momentul in care ajungi din nou pe locul propriu de parcare. Se termina un cosmar dar nu rasufli linistit pentru ca incepe altul.

Cuvantul SERVICE vi se pare cunoscut ?

Sa vedem, deschizi messu, ca doar de asta iti furi din timp ca sa vorbesti cu lumea. Arunci o privire in lista, « lumea e online » asa ca sa treci la « treaba ».

Si pe cat de repede iti iei elan pe atat de repede pui o frana brusca. De ce ? Pentru ca dragii de ei, desi sunt ONLINE de fapt ei « NU’S ».

Chestia asta nu o prea inteleg de ce mai intri pe mess daca la status iti apare « Nu’s » « Stepped out » « plecat » « verry buzy » « nu am chef de voi » « DND » « dorm » si alte astfel de variatiuni.

Daca vrei sa dormi sau pleci de acasa stinge pc.ul, are un buton acolo pe care scrie turn off, dai un click si ai scapat de stres, de oamenii care te-ar putea deranja, si in plus nu ai mai consuma curent, deci nu ar mai veni factura de electricitate umflata.

De cate ori nu ati spus ca atunci cand veti fi mari v-ati dori sa fiti..musafir.

Pentru cei care inca mai cred in acest « ideal » atunci sa le dam cateva sfaturi pentru perfectionare si nu numai. Pentru ca cei mai mulţi dintre noi greşim atunci când facem o vizită, sau de ce nu, când primim musafiri.

Asadar sa incepem cu inceputul. Nu faceţi vizite neanunţate. Puteţi avea supriza să nu găsiţi pe nimeni acasă. Deci sunaţi înainte să vă plănuiţi o vizită mai lungă. Persoanele la care doriţi să rămâneţi mai multe zile, pot fi foarte ocupate în acea perioadă. Dacă în cele din urma aţi stabilit această vizită, nu uitaţi că bagajele dumneavoastră nu trebuie să spună că veţi rămâne o veşnicie.

Pana aici toate bune , dar cu toate că vi se spune că trebuie să vă simţiţi ca acasă, nu luaţi aceste cuvinte în deplinătatea lor. Nu uitaţi că sunteţi în vizită. Si in cazul în care aţi terminat un produs din frigider, ar fi indicat să mergeţi la un magazin să achiziţionaţi altul. Gazda va aprecia gestul.

Era sa uit sa mentionez nu ieşiţi din dormitor în pijamale! Doar dacă aveți 10 ani vi se mai permite acest lucru. Plus nu uitaţi că nu sunteţi la un hotel şi că nu e nimeni să strângă în urma voastră.

Dacă vă așteptaţi sa fiţi însoţit de gazdă la diversele ieşiri în oraş, atunci mai gândiți-vă o dată. Numai voi sunteți în vacanță, nu și gazda. Si in cazul în care vă gândiți să vă răsplătiți gazda cu o cină gătită de voi, nu cred ca e cea mai bună alegere. Gazda nu va fi fericită să își găsească bucătăria îngropată în vase murdare. O ieșire la restaurant vă salvează.

Dupa toate cele spuse mai sus nu faceti uitata regula celor trei zile, nu stai niciodată mai mult de trei zile. Riscați apoi să vi se spună să plecați sau să fiți dat afară. Ooop nu ar fi foarte placut.

Pentru toti musafirii de meserie un sfat … get a job !

Vine Pastele si printre bucatele alese la care ravnim dupa un post de multe saptamani, se afla si carnea de miel. Dar romanul cum il stim, cu idei bune de a face un ban mai mult s-a pus si pe vandut cate un caine asa, in rol de miel. Cat de mult le iese jocul acesta roscant si daca oamenii stiu sa recunoasca un miel de un caine etse interesant de vazut.

Asadar pentru cei care inca intampina greutati in a deosebi pe “cel mai bun prieten al omului” de “gustarea de Paste” ii oferim cateva mici ponturi pentru ca astfel de comercianti pirat sa se lase de meserie.

1. unde ati vazut voi miel cu colti ? eu nu am vazut inca asa ceva, dar caini cu colti am vazut si eram cat pe ce sa ii si simt, deci mielul nu are dintii de sus si cainele are colti impunatori.

2. cum poate mirosi o carne a miel daca e de caine? va spun eu , nu poate. Mirosul de miel este inconfundabil si foarte puternic, iar carnea de caine nuj ce “miresme” emana ca nu am avut curiozitatea asta.

Nu iubim noi maidanezii foarte mult, si de nenumarate ori le dorim sa stea undeva inchisi departe de noi, asadar nu va mai “osteniti” sa ii puneti in farfurie ca nici nu da bine si nici nu face bine.

Pentru cei care si-au facut deja achizitia din locuri autorizate sau neautorizate tot ce el pot dori e o masa imbelsugata de Paste si o digestie usoara, daca nu, farmacia e aproape.

Triferment Rulzz

Educam poporul cu televizorul sau poporul cere, si televiziunea ofera. Televiziunile se intrec in formate de emisiuni lacrimogene, emotionante si induiosatoare sau scandaloase, cu replici acide si pentru care, de cele mai multe ori trebuie sa ai grija ca volumul televizorului sa fie undeva la limita inferioara. Au inteles ca romanului, om curios, ii place sa stie ce se petrece in curtea vecinului. Ce pune la pranz pe masa, de ce sunt certuri in familie, daca le merge bine sau rau, cati bani au.

Indiferent de momentul zile in care hotarasti sa te relaxezi in fata unui televizor, jucandu-te cu butoanele telecomenzii reusesti, fara sa te straduiesti foarte mult, sa iti apara pe sticla « Povestiri adevarate- Acasa TV » « 9595 –Antena 1 » « Jurnalul Public- Romantica » « Astia-s socrii- kanal D » « Schimb de mame- Prima Tv » « Monica Columbeanu- B1Tv », « TVR2 D-ale lui Mitica ».

Aceste emisiuni chiar rezista, numarand sezoane bune, reusesc sa tina publicul telespectator in fata micilor ecrane. Lumea urmareste dupa care urmeaza partea in care ei la randul lor dezbat problema cu cei apropiati. Si vorbesc in cunostinta de cauza pentru ca traiesc in casa cu o astfel de persoana « dependenta » de unele dintre emisiunile mai sus mentionate. Si poate nu as avea nimic de obiectat daca nu mi-ar povesti si mie despre anumite situatii, daca nu ar plange cand un caz mai grav este prezentat, sau cand chiar se aduc in discutii situatii prezentate in respectivele emisiuni.

Si atunci ma intreb daca ne place mai mult sa-i vedem pe ceilalti cum se bucura, sau sa fim « langa ei » prin intermediul televizorului, in momentele de suferinta, sau ar fi mult mai bine sa traim in realitatea imediata, sa ne bucuram de ce ne inconjoara, sa fim preocupati doar de probleme si bucuriile familiei.

Cand ati fost ultima data la o biserica, sau cand te-ai spovedit ultima data ? Acestea sunt intrebari la care raspusul intarzie sa apara, dat fiind faptul ca trebuie sa cautam cam mult in arhiva propie. Pentru cei mai multi dintre noi, dintre voi, drumul spre lacasul sfant ne duce cam rar. Ne marturisim pacatale de doua ori pe an, si anume inainte de Craciunul, si inainte de Paste.

Dar de ce mergem noi la spovedanie ? De foarte multe ori am auzit ca prin marturisirea lor, te caiesti, e o alinare pentru suflet, ca devii mai bun, ca te apropie mai mult de cele sfinte. Dar nu e oare acesta un mod de a scapa pur si simplu de pacate ? Adica, le marturisesti pe toate, atat cat iti amintesti, pentru a face loc celor noi care se vor grabi sa vina.

De multe ori se intampla ca din momentul in care te indepartezi de biserica sa contribui la « recuperarea » pacatelor. Sa ii spui ceva de « sanatate » unui sofer care trece pe langa tine pe trecere de pietoni, sa te uiti pe geam prefacandu-te ca nu vezi batranica de langa tine care sta in picioare, daca ii vorbesti rastit vanzatoarei de la colt, sau daca adresezi replici acide, pline de rautate vecinului care tocmai isi da cateva gauri prin locuinta lui in timp ce tu vrei sa faci amiaza.

A venit primavara, si ca in niciun alt an orasul a fost cosmetizat. Nu s-au folosit bine cunoscutele cosmetice mult familiare femeilor. In schimb s-a facut « abuz » de flori, peluza, au fost “frezati” copacii, si iviorate marcajele strazilor.

In cateva cuvinte orasul este pregatit de o sarbatoare. Dar care este motivul de sarbatoare ? Gradele multisoare din termometre, inceperea programului « Iasi 600 », sau a inceput, subtil, campania electorala sub nasul nostru ?

Daca te plimbi prin oras in diferite zone, mai mult sau mai putin centrale, privirea iti este furata dee nenumarate lalele prezente in diverse culori. Dar ochiu percepe culoarea rosie ca fiind cea dominanta.

Undeva pe dealul Copou cativa muntitori adunati pe un petec de pamant, se agita langa o adunatura de radacini. Apropierea de acestia, face sa se inteleaga faptul ca ei contribuie la accesorizarea orasului prin plantarea de trandafiri. Datorita faptului ca nu erau in stadiul de inflorire nu putem sti ce culoare vor avea, dar vom afla peste ceva timp. Cert este ca au mari sanse ca florile lor sa fie tot rosii.

Dar cu o floare se pune in valoare un oras ? Sau avem nevoie sa fie cainii vagabonti dusi in adaposturi, iluminate mult mai bine strazile, sa ii fie oferit cetateanului siguranta pe care si-o doreste atunci cand se deplaseaza prin orasul nostru, fie noapte sau zi .